From Late Latin catēgoricus.[1] By surface analysis, category + -ic.
categoric (comparative more categoric, superlative most categoric)
Borrowed from French catégorique, from Latin categoricus.
categoric m or n (feminine singular categorică, masculine plural categorici, feminine and neuter plural categorice)
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative- accusative |
indefinite | categoric | categorică | categorici | categorice | |||
definite | categoricul | categorica | categoricii | categoricele | ||||
genitive- dative |
indefinite | categoric | categorice | categorici | categorice | |||
definite | categoricului | categoricei | categoricilor | categoricelor |