a chioti (third-person singular present chiotește, past participle chiotit) 4th conjugation
infinitive | a chioti | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | chiotind | ||||||
past participle | chiotit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | chiotesc | chiotești | chiotește | chiotim | chiotiți | chiotesc | |
imperfect | chioteam | chioteai | chiotea | chioteam | chioteați | chioteau | |
simple perfect | chiotii | chiotiși | chioti | chiotirăm | chiotirăți | chiotiră | |
pluperfect | chiotisem | chiotiseși | chiotise | chiotiserăm | chiotiserăți | chiotiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să chiotesc | să chiotești | să chiotească | să chiotim | să chiotiți | să chiotească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | chiotește | chiotiți | |||||
negative | nu chioti | nu chiotiți |