Borrowed from French cyanoser.
a cianoza (third-person singular present cianozează, past participle cianozat) 1st conj.
infinitive | a cianoza | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | cianozând | ||||||
past participle | cianozat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | cianozez | cianozezi | cianozează | cianozăm | cianozați | cianozează | |
imperfect | cianozam | cianozai | cianoza | cianozam | cianozați | cianozau | |
simple perfect | cianozai | cianozași | cianoză | cianozarăm | cianozarăți | cianozară | |
pluperfect | cianozasem | cianozaseși | cianozase | cianozaserăm | cianozaserăți | cianozaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să cianozez | să cianozezi | să cianozeze | să cianozăm | să cianozați | să cianozeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | cianozează | cianozați | |||||
negative | nu cianoza | nu cianozați |