a ciocârti (third-person singular present ciocârtește, past participle ciocârtit) 4th conjugation
infinitive | a ciocârti | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | ciocârtind | ||||||
past participle | ciocârtit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | ciocârtesc | ciocârtești | ciocârtește | ciocârtim | ciocârtiți | ciocârtesc | |
imperfect | ciocârteam | ciocârteai | ciocârtea | ciocârteam | ciocârteați | ciocârteau | |
simple perfect | ciocârtii | ciocârtiși | ciocârti | ciocârtirăm | ciocârtirăți | ciocârtiră | |
pluperfect | ciocârtisem | ciocârtiseși | ciocârtise | ciocârtiserăm | ciocârtiserăți | ciocârtiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să ciocârtesc | să ciocârtești | să ciocârtească | să ciocârtim | să ciocârtiți | să ciocârtească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | ciocârtește | ciocârtiți | |||||
negative | nu ciocârti | nu ciocârtiți |