a cloncăi (third-person singular present cloncăie, past participle cloncăit) 4th conj.
infinitive | a cloncăi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | cloncăind | ||||||
past participle | cloncăit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | cloncăi | cloncăi | cloncăie | cloncăim | cloncăiți | cloncăie | |
imperfect | cloncăiam | cloncăiai | cloncăia | cloncăiam | cloncăiați | cloncăiau | |
simple perfect | cloncăii | cloncăiși | cloncăi | cloncăirăm | cloncăirăți | cloncăiră | |
pluperfect | cloncăisem | cloncăiseși | cloncăise | cloncăiserăm | cloncăiserăți | cloncăiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să cloncăi | să cloncăi | să cloncăie | să cloncăim | să cloncăiți | să cloncăie | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | cloncăie | cloncăiți | |||||
negative | nu cloncăi | nu cloncăiți |