a clopoti (third-person singular present clopotie, past participle clopotit) 4th conjugation
infinitive | a clopoti | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | clopotind | ||||||
past participle | clopotit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | clopot | clopoți | clopote | clopotim | clopotiți | clopot | |
imperfect | clopoteam | clopoteai | clopotea | clopoteam | clopoteați | clopoteau | |
simple perfect | clopotii | clopotiși | clopoti | clopotirăm | clopotirăți | clopotiră | |
pluperfect | clopotisem | clopotiseși | clopotise | clopotiserăm | clopotiserăți | clopotiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să clopot | să clopoți | să clopotă | să clopotim | să clopotiți | să clopotă | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | clopote | clopotiți | |||||
negative | nu clopoti | nu clopotiți |