Borrowed from Bulgarian кобя (kobja), from коба (koba).
a cobi (third-person singular present cobește, past participle cobit) 4th conjugation
infinitive | a cobi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | cobind | ||||||
past participle | cobit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | cobesc | cobești | cobește | cobim | cobiți | cobesc | |
imperfect | cobeam | cobeai | cobea | cobeam | cobeați | cobeau | |
simple perfect | cobii | cobiși | cobi | cobirăm | cobirăți | cobiră | |
pluperfect | cobisem | cobiseși | cobise | cobiserăm | cobiserăți | cobiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să cobesc | să cobești | să cobească | să cobim | să cobiți | să cobească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | cobește | cobiți | |||||
negative | nu cobi | nu cobiți |