From colac.
a colăci (third-person singular present colăcește, past participle colăcit) 4th conj.
infinitive | a colăci | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | colăcind | ||||||
past participle | colăcit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | colăcesc | colăcești | colăcește | colăcim | colăciți | colăcesc | |
imperfect | colăceam | colăceai | colăcea | colăceam | colăceați | colăceau | |
simple perfect | colăcii | colăciși | colăci | colăcirăm | colăcirăți | colăciră | |
pluperfect | colăcisem | colăciseși | colăcise | colăciserăm | colăciserăți | colăciseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să colăcesc | să colăcești | să colăcească | să colăcim | să colăciți | să colăcească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | colăcește | colăciți | |||||
negative | nu colăci | nu colăciți |