colora
colora
colōrā
colora
Borrowed from French colorer, from Latin colorare.
a colora (third-person singular present colorează, past participle colorat) 1st conj.
infinitive | a colora | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | colorând | ||||||
past participle | colorat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | colorez | colorezi | colorează | colorăm | colorați | colorează | |
imperfect | coloram | colorai | colora | coloram | colorați | colorau | |
simple perfect | colorai | colorași | coloră | colorarăm | colorarăți | colorară | |
pluperfect | colorasem | coloraseși | colorase | coloraserăm | coloraserăți | coloraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să colorez | să colorezi | să coloreze | să colorăm | să colorați | să coloreze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | colorează | colorați | |||||
negative | nu colora | nu colorați |
colora