complica
complica
complica
complicā
complica
Borrowed from French compliquer.
a complica (third-person singular present complică, past participle complicat) 1st conj.
infinitive | a complica | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | complicând | ||||||
past participle | complicat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | complic | complici | complică | complicăm | complicați | complică | |
imperfect | complicam | complicai | complica | complicam | complicați | complicau | |
simple perfect | complicai | complicași | complică | complicarăm | complicarăți | complicară | |
pluperfect | complicasem | complicaseși | complicase | complicaserăm | complicaserăți | complicaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să complic | să complici | să complice | să complicăm | să complicați | să complice | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | complică | complicați | |||||
negative | nu complica | nu complicați |
complica