complota
Borrowed from French comploter.
a complota (third-person singular present complotează, past participle complotat) 1st conj.
infinitive | a complota | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | complotând | ||||||
past participle | complotat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | complotez | complotezi | complotează | complotăm | complotați | complotează | |
imperfect | complotam | complotai | complota | complotam | complotați | complotau | |
simple perfect | complotai | complotași | complotă | complotarăm | complotarăți | complotară | |
pluperfect | complotasem | complotaseși | complotase | complotaserăm | complotaserăți | complotaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să complotez | să complotezi | să comploteze | să complotăm | să complotați | să comploteze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | complotează | complotați | |||||
negative | nu complota | nu complotați |
complota