comunica
comunica
comunica
comunica
Borrowed from French communiquer, Latin communico, communicare. Doublet of the inherited cumineca.
a comunica (third-person singular present comunică, past participle comunicat) 1st conj.
infinitive | a comunica | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | comunicând | ||||||
past participle | comunicat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | comunic | comunici | comunică | comunicăm | comunicați | comunică | |
imperfect | comunicam | comunicai | comunica | comunicam | comunicați | comunicau | |
simple perfect | comunicai | comunicași | comunică | comunicarăm | comunicarăți | comunicară | |
pluperfect | comunicasem | comunicaseși | comunicase | comunicaserăm | comunicaserăți | comunicaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să comunic | să comunici | să comunice | să comunicăm | să comunicați | să comunice | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | comunică | comunicați | |||||
negative | nu comunica | nu comunicați |
comunica