concatena
concatena
concatēnā
concatena
Borrowed from Latin concatenare.
a concatena (third-person singular present concatenează, past participle concatenat) 1st conjugation
infinitive | a concatena | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | concatenând | ||||||
past participle | concatenat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | concatenez | concatenezi | concatenează | concatenăm | concatenați | concatenează | |
imperfect | concatenam | concatenai | concatena | concatenam | concatenați | concatenau | |
simple perfect | concatenai | concatenași | concatenă | concatenarăm | concatenarăți | concatenară | |
pluperfect | concatenasem | concatenaseși | concatenase | concatenaserăm | concatenaserăți | concatenaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să concatenez | să concatenezi | să concateneze | să concatenăm | să concatenați | să concateneze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | concatenează | concatenați | |||||
negative | nu concatena | nu concatenați |
concatena