conceda
conceda
conceda
Borrowed from French concéder.
a conceda (third-person singular present concedează, past participle concedat) 1st conj.
infinitive | a conceda | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | concedând | ||||||
past participle | concedat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | concedez | concedezi | concedează | concedăm | concedați | concedează | |
imperfect | concedam | concedai | conceda | concedam | concedați | concedau | |
simple perfect | concedai | concedași | concedă | concedarăm | concedarăți | concedară | |
pluperfect | concedasem | concedaseși | concedase | concedaserăm | concedaserăți | concedaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să concedez | să concedezi | să concedeze | să concedăm | să concedați | să concedeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | concedează | concedați | |||||
negative | nu conceda | nu concedați |
conceda