Borrowed from French concordance. By surface analysis, concorda + -anță.
concordanță f (plural concordanțe)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) concordanță | concordanța | (niște) concordanțe | concordanțele |
genitive/dative | (unei) concordanțe | concordanței | (unor) concordanțe | concordanțelor |
vocative | concordanță, concordanțo | concordanțelor |