Borrowed from French concubinage.
concubinaj n (plural concubinaje)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) concubinaj | concubinajul | (niște) concubinaje | concubinajele |
genitive/dative | (unui) concubinaj | concubinajului | (unor) concubinaje | concubinajelor |
vocative | concubinajule | concubinajelor |