From conduce (“to drive, lead”) + -ător, from Latin conducere.
conducător m (plural conducători, feminine equivalent conducătoare)
singular | plural | ||||
---|---|---|---|---|---|
indefinite | definite | indefinite | definite | ||
nominative-accusative | conducător | conducătorul | conducători | conducătorii | |
genitive-dative | conducător | conducătorului | conducători | conducătorilor | |
vocative | conducătorule | conducătorilor |
conducător m or n (feminine singular conducătoare, masculine plural conducători, feminine and neuter plural conducătoare)
singular | plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | |||
nominative- accusative |
indefinite | conducător | conducătoare | conducători | conducătoare | |||
definite | conducătorul | conducătoarea | conducătorii | conducătoarele | ||||
genitive- dative |
indefinite | conducător | conducătoare | conducători | conducătoare | |||
definite | conducătorului | conducătoarei | conducătorilor | conducătoarelor |