Borrowed from French consteller.
a constela (third-person singular present constelează, past participle constelat) 1st conjugation
infinitive | a constela | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | constelând | ||||||
past participle | constelat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | constelez | constelezi | constelează | constelăm | constelați | constelează | |
imperfect | constelam | constelai | constela | constelam | constelați | constelau | |
simple perfect | constelai | constelași | constelă | constelarăm | constelarăți | constelară | |
pluperfect | constelasem | constelaseși | constelase | constelaserăm | constelaserăți | constelaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să constelez | să constelezi | să consteleze | să constelăm | să constelați | să consteleze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | constelează | constelați | |||||
negative | nu constela | nu constelați |
constela