contextualiza
contextualiza
Borrowed from French contextualiser. By surface analysis, contextual + -iza.
a contextualiza (third-person singular present contextualizează, past participle contextualizat) 1st conj.
infinitive | a contextualiza | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | contextualizând | ||||||
past participle | contextualizat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | contextualizez | contextualizezi | contextualizează | contextualizăm | contextualizați | contextualizează | |
imperfect | contextualizam | contextualizai | contextualiza | contextualizam | contextualizați | contextualizau | |
simple perfect | contextualizai | contextualizași | contextualiză | contextualizarăm | contextualizarăți | contextualizară | |
pluperfect | contextualizasem | contextualizaseși | contextualizase | contextualizaserăm | contextualizaserăți | contextualizaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să contextualizez | să contextualizezi | să contextualizeze | să contextualizăm | să contextualizați | să contextualizeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | contextualizează | contextualizați | |||||
negative | nu contextualiza | nu contextualizați |
contextualiza