Borrowed from French contremander.
a contramanda (third-person singular present contramandează, past participle contramandat) 1st conjugation
infinitive | a contramanda | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | contramandând | ||||||
past participle | contramandat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | contramandez | contramandezi | contramandează | contramandăm | contramandați | contramandează | |
imperfect | contramandam | contramandai | contramanda | contramandam | contramandați | contramandau | |
simple perfect | contramandai | contramandași | contramandă | contramandarăm | contramandarăți | contramandară | |
pluperfect | contramandasem | contramandaseși | contramandase | contramandaserăm | contramandaserăți | contramandaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să contramandez | să contramandezi | să contramandeze | să contramandăm | să contramandați | să contramandeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | contramandează | contramandați | |||||
negative | nu contramanda | nu contramandați |
contramanda