coopta
coopta
cooptā
coopta
Borrowed from French coopter, from Latin cooptare.
a coopta (third-person singular present cooptează, past participle cooptat) 1st conjugation
infinitive | a coopta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | cooptând | ||||||
past participle | cooptat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | cooptez | cooptezi | cooptează | cooptăm | cooptați | cooptează | |
imperfect | cooptam | cooptai | coopta | cooptam | cooptați | cooptau | |
simple perfect | cooptai | cooptași | cooptă | cooptarăm | cooptarăți | cooptară | |
pluperfect | cooptasem | cooptaseși | cooptase | cooptaserăm | cooptaserăți | cooptaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să cooptez | să cooptezi | să coopteze | să cooptăm | să cooptați | să coopteze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | cooptează | cooptați | |||||
negative | nu coopta | nu cooptați |
coopta