Unknown.
a cotrobăi (third-person singular present cotrobăie, past participle cotrobăit) 4th conj.
infinitive | a cotrobăi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | cotrobăind | ||||||
past participle | cotrobăit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | cotrobăi | cotrobăi | cotrobăie | cotrobăim | cotrobăiți | cotrobăie | |
imperfect | cotrobăiam | cotrobăiai | cotrobăia | cotrobăiam | cotrobăiați | cotrobăiau | |
simple perfect | cotrobăii | cotrobăiși | cotrobăi | cotrobăirăm | cotrobăirăți | cotrobăiră | |
pluperfect | cotrobăisem | cotrobăiseși | cotrobăise | cotrobăiserăm | cotrobăiserăți | cotrobăiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să cotrobăi | să cotrobăi | să cotrobăie | să cotrobăim | să cotrobăiți | să cotrobăie | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | cotrobăie | cotrobăiți | |||||
negative | nu cotrobăi | nu cotrobăiți |