covrigi
From covrig.
a covrigi (third-person singular present covrigește, past participle covrigit) 4th conj.
infinitive | a covrigi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | covrigind | ||||||
past participle | covrigit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | covrigesc | covrigești | covrigește | covrigim | covrigiți | covrigesc | |
imperfect | covrigeam | covrigeai | covrigea | covrigeam | covrigeați | covrigeau | |
simple perfect | covrigii | covrigiși | covrigi | covrigirăm | covrigirăți | covrigiră | |
pluperfect | covrigisem | covrigiseși | covrigise | covrigiserăm | covrigiserăți | covrigiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să covrigesc | să covrigești | să covrigească | să covrigim | să covrigiți | să covrigească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | covrigește | covrigiți | |||||
negative | nu covrigi | nu covrigiți |