Inherited from Latin Christiānus, itself from Ancient Greek Χρῑστιᾱνός (Khrīstiānós). The sense of "person" is also found in many other Romance cognates. Doublet of cretin. Compare Aromanian crishtin, crãshtin.
creștín m (plural creștini, feminine equivalent creștină)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) creștin | creștinul | (niște) creștini | creștinii |
genitive/dative | (unui) creștin | creștinului | (unor) creștini | creștinilor |
vocative | creștinule | creștinilor |
creștín m or n (feminine singular creștină, masculine plural creștini, feminine and neuter plural creștine)
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | creștin | creștină | creștini | creștine | ||
definite | creștinul | creștina | creștinii | creștinele | |||
genitive/ dative |
indefinite | creștin | creștine | creștini | creștine | ||
definite | creștinului | creștinei | creștinilor | creștinelor |