From cumpănă.
a cumpăni (third-person singular present cumpănește, past participle cumpănit) 4th conj.
infinitive | a cumpăni | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | cumpănind | ||||||
past participle | cumpănit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | cumpănesc | cumpănești | cumpănește | cumpănim | cumpăniți | cumpănesc | |
imperfect | cumpăneam | cumpăneai | cumpănea | cumpăneam | cumpăneați | cumpăneau | |
simple perfect | cumpănii | cumpăniși | cumpăni | cumpănirăm | cumpănirăți | cumpăniră | |
pluperfect | cumpănisem | cumpăniseși | cumpănise | cumpăniserăm | cumpăniserăți | cumpăniseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să cumpănesc | să cumpănești | să cumpănească | să cumpănim | să cumpăniți | să cumpănească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | cumpănește | cumpăniți | |||||
negative | nu cumpăni | nu cumpăniți |