Inherited from Vulgar Latin *cōnsutūra, from Latin cōnsuō. By surface analysis, cusut + -ură.
cusătură f (plural cusături)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) cusătură | cusătura | (niște) cusături | cusăturile |
genitive/dative | (unei) cusături | cusăturii | (unor) cusături | cusăturilor |
vocative | cusătură, cusăturo | cusăturilor |