Inherited from Vulgar Latin *cascāre, from Ancient Greek χάσκω (kháskō, “I yawn, gape”). Compare Aromanian hascu, cascu, Sardinian cascare, cascai.
Audio: | (file) |
a căsca (third-person singular present cască, past participle căscat) 1st conjugation
infinitive | a căsca | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | căscând | ||||||
past participle | căscat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | casc | caști | cască | căscăm | căscați | cască | |
imperfect | căscam | căscai | căsca | căscam | căscați | căscau | |
simple perfect | căscai | căscași | căscă | căscarăm | căscarăți | căscară | |
pluperfect | căscasem | căscaseși | căscase | căscaserăm | căscaserăți | căscaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să casc | să caști | să caște | să căscăm | să căscați | să caște | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | cască | căscați | |||||
negative | nu căsca | nu căscați |