a dăltui (third-person singular present dăltuiește, past participle dăltuit) 4th conj.
infinitive | a dăltui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | dăltuind | ||||||
past participle | dăltuit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | dăltuiesc | dăltuiești | dăltuiește | dăltuim | dăltuiți | dăltuiesc | |
imperfect | dăltuiam | dăltuiai | dăltuia | dăltuiam | dăltuiați | dăltuiau | |
simple perfect | dăltuii | dăltuiși | dăltui | dăltuirăm | dăltuirăți | dăltuiră | |
pluperfect | dăltuisem | dăltuiseși | dăltuise | dăltuiserăm | dăltuiserăți | dăltuiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să dăltuiesc | să dăltuiești | să dăltuiască | să dăltuim | să dăltuiți | să dăltuiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | dăltuiește | dăltuiți | |||||
negative | nu dăltui | nu dăltuiți |