Borrowed from French décolleté.
decolteu n (plural decolteuri)
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) decolteu | decolteul | (niște) decolteuri | decolteurile |
genitive/dative | (unui) decolteu | decolteului | (unor) decolteuri | decolteurilor |
vocative | decolteule | decolteurilor |