Borrowed from French découper.
a decupa (third-person singular present decupează, past participle decupat) 1st conj.
infinitive | a decupa | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | decupând | ||||||
past participle | decupat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | decupez | decupezi | decupează | decupăm | decupați | decupează | |
imperfect | decupam | decupai | decupa | decupam | decupați | decupau | |
simple perfect | decupai | decupași | decupă | decuparăm | decuparăți | decupară | |
pluperfect | decupasem | decupaseși | decupase | decupaserăm | decupaserăți | decupaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să decupez | să decupezi | să decupeze | să decupăm | să decupați | să decupeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | decupează | decupați | |||||
negative | nu decupa | nu decupați |