Borrowed from French déflegmer.
a deflegma (third-person singular present deflegmează, past participle deflegmat) 1st conjugation
infinitive | a deflegma | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | deflegmând | ||||||
past participle | deflegmat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | deflegmez | deflegmezi | deflegmează | deflegmăm | deflegmați | deflegmează | |
imperfect | deflegmam | deflegmai | deflegma | deflegmam | deflegmați | deflegmau | |
simple perfect | deflegmai | deflegmași | deflegmă | deflegmarăm | deflegmarăți | deflegmară | |
pluperfect | deflegmasem | deflegmaseși | deflegmase | deflegmaserăm | deflegmaserăți | deflegmaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să deflegmez | să deflegmezi | să deflegmeze | să deflegmăm | să deflegmați | să deflegmeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | deflegmează | deflegmați | |||||
negative | nu deflegma | nu deflegmați |