defolia
Borrowed from Latin defoliare.
a defolia (third-person singular present defoliază, past participle defoliat) 1st conj.
infinitive | a defolia | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | defoliind | ||||||
past participle | defoliat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | defoliez | defoliezi | defoliază | defoliem | defoliați | defoliază | |
imperfect | defoliam | defoliai | defolia | defoliam | defoliați | defoliau | |
simple perfect | defoliai | defoliași | defolie | defoliarăm | defoliarăți | defoliară | |
pluperfect | defoliasem | defoliaseși | defoliase | defoliaserăm | defoliaserăți | defoliaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să defoliez | să defoliezi | să defolieze | să defoliem | să defoliați | să defolieze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | defoliază | defoliați | |||||
negative | nu defolia | nu defoliați |
defolia