Borrowed from French défricher.
a defrișa (third-person singular present defrișează, past participle defrișat) 1st conj.
infinitive | a defrișa | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | defrișând | ||||||
past participle | defrișat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | defrișez | defrișezi | defrișează | defrișăm | defrișați | defrișează | |
imperfect | defrișam | defrișai | defrișa | defrișam | defrișați | defrișau | |
simple perfect | defrișai | defrișași | defrișă | defrișarăm | defrișarăți | defrișară | |
pluperfect | defrișasem | defrișaseși | defrișase | defrișaserăm | defrișaserăți | defrișaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să defrișez | să defrișezi | să defrișeze | să defrișăm | să defrișați | să defrișeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | defrișează | defrișați | |||||
negative | nu defrișa | nu defrișați |