Borrowed from French dégivrer.
a dejivra (third-person singular present dejivrează, past participle dejivrat) 1st conjugation
infinitive | a dejivra | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | dejivrând | ||||||
past participle | dejivrat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | dejivrez | dejivrezi | dejivrează | dejivrăm | dejivrați | dejivrează | |
imperfect | dejivram | dejivrai | dejivra | dejivram | dejivrați | dejivrau | |
simple perfect | dejivrai | dejivrași | dejivră | dejivrarăm | dejivrarăți | dejivrară | |
pluperfect | dejivrasem | dejivraseși | dejivrase | dejivraserăm | dejivraserăți | dejivraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să dejivrez | să dejivrezi | să dejivreze | să dejivrăm | să dejivrați | să dejivreze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | dejivrează | dejivrați | |||||
negative | nu dejivra | nu dejivrați |