a demina (third-person singular present deminează, past participle deminat) 1st conjugation
infinitive | a demina | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | deminând | ||||||
past participle | deminat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | deminez | deminezi | deminează | deminăm | deminați | deminează | |
imperfect | deminam | deminai | demina | deminam | deminați | deminau | |
simple perfect | deminai | deminași | demină | deminarăm | deminarăți | deminară | |
pluperfect | deminasem | deminaseși | deminase | deminaserăm | deminaserăți | deminaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să deminez | să deminezi | să demineze | să deminăm | să deminați | să demineze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | deminează | deminați | |||||
negative | nu demina | nu deminați |