Inherited from Latin dēprehendere. Compare Valencian Catalan deprendre (“to learn”), Galician deprender (“to teach”).
a deprinde (third-person singular present deprinde, past participle deprins) 3rd conjugation
infinitive | a deprinde | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | deprinzând | ||||||
past participle | deprins | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | deprind | deprinzi | deprinde | deprindem | deprindeți | deprind | |
imperfect | deprindeam | deprindeai | deprindea | deprindeam | deprindeați | deprindeau | |
simple perfect | deprinsei | deprinseși | deprinse | deprinserăm | deprinserăți | deprinseră | |
pluperfect | deprinsesem | deprinseseși | deprinsese | deprinseserăm | deprinseserăți | deprinseseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să deprind | să deprinzi | să deprindă | să deprindem | să deprindeți | să deprindă | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | deprinde | deprindeți | |||||
negative | nu deprinde | nu deprindeți |