Borrowed from French dérisoire.
derizoriu m or n (feminine singular derizorie, plural derizorii)
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | derizoriu | derizorie | derizorii | derizorii | ||
definite | derizoriul | derizoria | derizoriii | derizoriile | |||
genitive/ dative |
indefinite | derizoriu | derizorii | derizorii | derizorii | ||
definite | derizoriului | derizoriei | derizoriilor | derizoriilor |