a descompleta (third-person singular present descompletează, past participle descompletat) 1st conj.
infinitive | a descompleta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | descompletând | ||||||
past participle | descompletat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | descompletez | descompletezi | descompletează | descompletăm | descompletați | descompletează | |
imperfect | descompletam | descompletai | descompleta | descompletam | descompletați | descompletau | |
simple perfect | descompletai | descompletași | descompletă | descompletarăm | descompletarăți | descompletară | |
pluperfect | descompletasem | descompletaseși | descompletase | descompletaserăm | descompletaserăți | descompletaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să descompletez | să descompletezi | să descompleteze | să descompletăm | să descompletați | să descompleteze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | descompletează | descompletați | |||||
negative | nu descompleta | nu descompletați |