a descotoșmăni (third-person singular present descotoșmănește, past participle descotoșmănit) 4th conjugation
infinitive | a descotoșmăni | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | descotoșmănind | ||||||
past participle | descotoșmănit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | descotoșmănesc | descotoșmănești | descotoșmănește | descotoșmănim | descotoșmăniți | descotoșmănesc | |
imperfect | descotoșmăneam | descotoșmăneai | descotoșmănea | descotoșmăneam | descotoșmăneați | descotoșmăneau | |
simple perfect | descotoșmănii | descotoșmăniși | descotoșmăni | descotoșmănirăm | descotoșmănirăți | descotoșmăniră | |
pluperfect | descotoșmănisem | descotoșmăniseși | descotoșmănise | descotoșmăniserăm | descotoșmăniserăți | descotoșmăniseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să descotoșmănesc | să descotoșmănești | să descotoșmănească | să descotoșmănim | să descotoșmăniți | să descotoșmănească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | descotoșmănește | descotoșmăniți | |||||
negative | nu descotoșmăni | nu descotoșmăniți |