a descâlci (third-person singular present descâlcește, past participle descâlcit) 4th conj.
infinitive | a descâlci | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | descâlcind | ||||||
past participle | descâlcit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | descâlcesc | descâlcești | descâlcește | descâlcim | descâlciți | descâlcesc | |
imperfect | descâlceam | descâlceai | descâlcea | descâlceam | descâlceați | descâlceau | |
simple perfect | descâlcii | descâlciși | descâlci | descâlcirăm | descâlcirăți | descâlciră | |
pluperfect | descâlcisem | descâlciseși | descâlcise | descâlciserăm | descâlciserăți | descâlciseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să descâlcesc | să descâlcești | să descâlcească | să descâlcim | să descâlciți | să descâlcească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | descâlcește | descâlciți | |||||
negative | nu descâlci | nu descâlciți |