Inherited from Late Latin discalceāre, present active infinitive of discalceō, from Latin dis- + calceō.
Audio: | (file) |
a descălța (third-person singular present descalță, past participle descălțat) 1st conj.
infinitive | a descălța | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | descălțând | ||||||
past participle | descălțat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | descalț | descalți | descalță | descălțăm | descălțați | descalță | |
imperfect | descălțam | descălțai | descălța | descălțam | descălțați | descălțau | |
simple perfect | descălțai | descălțași | descălță | descălțarăm | descălțarăți | descălțară | |
pluperfect | descălțasem | descălțaseși | descălțase | descălțaserăm | descălțaserăți | descălțaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să descalț | să descalți | să descalțe | să descălțăm | să descălțați | să descalțe | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | descalță | descălțați | |||||
negative | nu descălța | nu descălțați |