a descătărăma (third-person singular present descătărămează, past participle descătărămat) 1st conjugation
infinitive | a descătărăma | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | descătărămând | ||||||
past participle | descătărămat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | descătărămez | descătărămezi | descătărămează | descătărămăm | descătărămați | descătărămează | |
imperfect | descătărămam | descătărămai | descătărăma | descătărămam | descătărămați | descătărămau | |
simple perfect | descătărămai | descătărămași | descătărămă | descătărămarăm | descătărămarăți | descătărămară | |
pluperfect | descătărămasem | descătărămaseși | descătărămase | descătărămaserăm | descătărămaserăți | descătărămaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să descătărămez | să descătărămezi | să descătărămeze | să descătărămăm | să descătărămați | să descătărămeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | descătărămează | descătărămați | |||||
negative | nu descătărăma | nu descătărămați |