a deshuma (third-person singular present deshumează, past participle deshumat) 1st conj.
infinitive | a deshuma | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | deshumând | ||||||
past participle | deshumat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | deshumez | deshumezi | deshumează | deshumăm | deshumați | deshumează | |
imperfect | deshumam | deshumai | deshuma | deshumam | deshumați | deshumau | |
simple perfect | deshumai | deshumași | deshumă | deshumarăm | deshumarăți | deshumară | |
pluperfect | deshumasem | deshumaseși | deshumase | deshumaserăm | deshumaserăți | deshumaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să deshumez | să deshumezi | să deshumeze | să deshumăm | să deshumați | să deshumeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | deshumează | deshumați | |||||
negative | nu deshuma | nu deshumați |