a despături (third-person singular present despăturește, past participle despăturit) 4th conj.
infinitive | a despături | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | despăturind | ||||||
past participle | despăturit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | despăturesc | despăturești | despăturește | despăturim | despăturiți | despăturesc | |
imperfect | despătuream | despătureai | despăturea | despătuream | despătureați | despătureau | |
simple perfect | despăturii | despăturiși | despături | despăturirăm | despăturirăți | despăturiră | |
pluperfect | despăturisem | despăturiseși | despăturise | despăturiserăm | despăturiserăți | despăturiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să despăturesc | să despăturești | să despăturească | să despăturim | să despăturiți | să despăturească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | despăturește | despăturiți | |||||
negative | nu despături | nu despăturiți |