a desprăfui (third-person singular present desprăfuiește, past participle desprăfuit) 4th conjugation
infinitive | a desprăfui | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | desprăfuind | ||||||
past participle | desprăfuit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | desprăfuiesc | desprăfuiești | desprăfuiește | desprăfuim | desprăfuiți | desprăfuiesc | |
imperfect | desprăfuiam | desprăfuiai | desprăfuia | desprăfuiam | desprăfuiați | desprăfuiau | |
simple perfect | desprăfuii | desprăfuiși | desprăfui | desprăfuirăm | desprăfuirăți | desprăfuiră | |
pluperfect | desprăfuisem | desprăfuiseși | desprăfuise | desprăfuiserăm | desprăfuiserăți | desprăfuiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să desprăfuiesc | să desprăfuiești | să desprăfuiască | să desprăfuim | să desprăfuiți | să desprăfuiască | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | desprăfuiește | desprăfuiți | |||||
negative | nu desprăfui | nu desprăfuiți |