Borrowed from French désulfurer.
a desulfura (third-person singular present desulfurează, past participle desulfurat) 1st conj.
infinitive | a desulfura | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | desulfurând | ||||||
past participle | desulfurat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | desulfurez | desulfurezi | desulfurează | desulfurăm | desulfurați | desulfurează | |
imperfect | desulfuram | desulfurai | desulfura | desulfuram | desulfurați | desulfurau | |
simple perfect | desulfurai | desulfurași | desulfură | desulfurarăm | desulfurarăți | desulfurară | |
pluperfect | desulfurasem | desulfuraseși | desulfurase | desulfuraserăm | desulfuraserăți | desulfuraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să desulfurez | să desulfurezi | să desulfureze | să desulfurăm | să desulfurați | să desulfureze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | desulfurează | desulfurați | |||||
negative | nu desulfura | nu desulfurați |