Borrowed from French détacher.
a detașa (third-person singular present detașează, past participle detașat) 1st conj.
infinitive | a detașa | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | detașând | ||||||
past participle | detașat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | detașez | detașezi | detașează | detașăm | detașați | detașează | |
imperfect | detașam | detașai | detașa | detașam | detașați | detașau | |
simple perfect | detașai | detașași | detașă | detașarăm | detașarăți | detașară | |
pluperfect | detașasem | detașaseși | detașase | detașaserăm | detașaserăți | detașaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să detașez | să detașezi | să detașeze | să detașăm | să detașați | să detașeze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | detașează | detașați | |||||
negative | nu detașa | nu detașați |