From dez- + (îm)brăca, or from a Vulgar Latin root *disbracāre, from Latin braca.
a dezbrăca (third-person singular present dezbracă, past participle dezbrăcat) 1st conj.
infinitive | a dezbrăca | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | dezbrăcând | ||||||
past participle | dezbrăcat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | dezbrac | dezbraci | dezbracă | dezbrăcăm | dezbrăcați | dezbracă | |
imperfect | dezbrăcam | dezbrăcai | dezbrăca | dezbrăcam | dezbrăcați | dezbrăcau | |
simple perfect | dezbrăcai | dezbrăcași | dezbrăcă | dezbrăcarăm | dezbrăcarăți | dezbrăcară | |
pluperfect | dezbrăcasem | dezbrăcaseși | dezbrăcase | dezbrăcaserăm | dezbrăcaserăți | dezbrăcaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să dezbrac | să dezbraci | să dezbrace | să dezbrăcăm | să dezbrăcați | să dezbrace | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | dezbracă | dezbrăcați | |||||
negative | nu dezbrăca | nu dezbrăcați |