Borrowed from French désintégrer. By surface analysis, dez- + integra.
a dezintegra (third-person singular present dezintegrează, past participle dezintegrat) 1st conjugation
infinitive | a dezintegra | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | dezintegrând | ||||||
past participle | dezintegrat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | dezintegrez | dezintegrezi | dezintegrează | dezintegrăm | dezintegrați | dezintegrează | |
imperfect | dezintegram | dezintegrai | dezintegra | dezintegram | dezintegrați | dezintegrau | |
simple perfect | dezintegrai | dezintegrași | dezintegră | dezintegrarăm | dezintegrarăți | dezintegrară | |
pluperfect | dezintegrasem | dezintegraseși | dezintegrase | dezintegraserăm | dezintegraserăți | dezintegraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să dezintegrez | să dezintegrezi | să dezintegreze | să dezintegrăm | să dezintegrați | să dezintegreze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | dezintegrează | dezintegrați | |||||
negative | nu dezintegra | nu dezintegrați |