Inherited from Late Latin or Vulgar Latin disligāre, from Latin dis- + ligō (“tie, bind”). Alternatively, an internal formation from dez- + lega. Compare Aromanian dizleg, dizligari, Friulian disleâ, Venetan desligar, Italian slegare, French délier, Catalan deslligar, Spanish and Portuguese desligar, desliar.
Audio: | (file) |
a dezlega (third-person singular present dezleagă, past participle dezlegat) 1st conjugation
infinitive | a dezlega | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | dezlegând | ||||||
past participle | dezlegat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | dezleg | dezlegi | dezleagă | dezlegăm | dezlegați | dezleagă | |
imperfect | dezlegam | dezlegai | dezlega | dezlegam | dezlegați | dezlegau | |
simple perfect | dezlegai | dezlegași | dezlegă | dezlegarăm | dezlegarăți | dezlegară | |
pluperfect | dezlegasem | dezlegaseși | dezlegase | dezlegaserăm | dezlegaserăți | dezlegaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să dezleg | să dezlegi | să dezlege | să dezlegăm | să dezlegați | să dezlege | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | dezleagă | dezlegați | |||||
negative | nu dezlega | nu dezlegați |